Categorie: Costin Ganea
Propovăduire
Papirusul „Propovaduire” cunoscut de români sub numele de „Ecleziastul” este unul din textele Scripturilor care se citește până în ziua de astăzi dintr-un rol de hârtie asemănător papirusului antic. El este recitat în sinagogi în ziua sărbătorii iudaice „Sucot” sau/și în ziua a opta de la sărbătoare. Originile obiceiului sunt pierdute în timp. Nu cu ușurință am schimbat numele tradițional. Cuvântul „ecleziast” în româna modernă are mai curând sensul de „cleric” decât de „propovăduitor” – evident mai aproape de sensul ebraic. În ebraică titlul textului pare a fi mai curând o poreclă dată de numele ocupației (așa cum este: învățător, tâmplar, judecător) dar și numele ocupației (așa cum este: învățătură, tâmplărie, judecată). Textul este în mod evident o propovăduire. Textul antic este surprinzător de viu și actual. El tratează relația dintre permanența naturii și efemerul existenței umane, relațiile dintre oameni, în special relația dintre înțelepți și nerozi, relația între bine și rău, relația dintre om și animal, dar, mai presus de toate, relația dintre om și Dumnezeu. Concluziile lui sunt uneori arhaice și uneori surprinzător de moderne. „Propovaduirea” este atribuită lui Solomon, fiul lui David și conține aparente contradicții, uneori greu de explicat. Dacă pe parcursul cărții apare cu insistență ideea predestinării care face aproape inutil orice efort uman, la sfârșit este îndrumat omul să se teamă de Dumnezeu și să-i respecte poruncile „căci asta este tot ce este omul”. Aceste contradicții au pus la îndoială introducerea textului în textele canonice ale religiei iudaice.
Pentru a vedea textul apasă pe „Propovaduire„.
Cântecul Cântecelor
Papirusul Cântecul Cântecelor cunoscut de români sub numele de Cântarea Cântarilor este unul din textele Scripturilor care se citește până în ziua de azi dintr-un rol de hârtie asemănător papirusului antic. El e recitat sau cântat în sinagogi în ziua de paște. Ritmul cântecului și intonațiile sunt dictate de semnele de punctuație din text care sunt denumite „gusturi” – în ebraică “teamim”. Mi-am permis să împart textul în rânduri după aceste “gusturi”. Textul antic e surprinzător de viu și actual. Nici un sentiment religios nu e exprimat în text și Dumnezeu nu e amintit nici măcar o dată. Atât evrei cât și creștini văd în el o alegorie. Ateul din mine vede un superb poem de dragoste. Introducerea acestui papirus în textele canonice a fost în dispută. Poemul pare a fi o culegere de câteva poezii cu aceiași temă și care, după spusele cercetătorilor, par a fi adunate în perioada regelui Solomon.
Vă invit să citiți Cântecul Cântecelor, o traducere nemijlocită din limba ebraică în limba româna a textului din Biblie.
Din ale Bibliei scripturi
Biblia e o carte serioasă a afirmat un bun amic al meu. Corect faptul și cu toate că sunt ateu am încercat nu o dată să citesc textele biblice. Din păcate m-am izbit de scrieri obscure și dificile la citit. Logic faptul dacă luăm în considerație că sfânta carte a fost scrisă și canonizată pe parcursul a peste 1500 de ani. Primele texte par a fi scrise cu vreo două mii de ani î.e.n. Cartea sacră iudaică a căpătat forma ei finală trei sau patru sute de ani î.e.n. Contactul cu câteva texte ebraice m-a făcut însă să bănuiesc că asta nu e unica problemă. Traducerea îmi părea a fi inexactă. Am descoperit relativ repede în traducerile românești două păcate esențiale. Primul și cel mai important în ochii mei este utilizarea de texte grecești sau latine ca bază pentru traducere. Anticul text ebraic e dificil de tradus chiar și în ebraica modernă datorită evoluției limbii peste milenii. Cu atât mai mult traduceri intermediare deformează originalul. Al doilea păcat e canonizarea. Textul canonic e supus dogmei care la rândul ei ghidează și forțează traducerea deformând încă o dată originalul. Dogma e evident legitimă cititorului care o acceptă. Peste milenii ea devine parte integrală a textului dar probabil transformă versiunile diverse în texte noi și relativ diferite. Nu neg importanța lor dar eu vreau să citesc originalul. Mi-am propus deci să aduc cititorului de limbă română câteva texte biblice traduse de mine direct din ebraică. Eu nu sunt un profund cunoscător al limbii ebraice antice sau moderne. De asemenea nu cunosc alte limbi semite și nici istoria Orientului Mijlociu. Cu toate acestea mi-am permis să mă apuc de o muncă imensă care pare a fi fără speranță. În zilele de astăzi sculele sunt bune și accesul la informație ușor. Acesta este secretul obrăzniciei mele. Orișicum nimeni nu pare a fi făcut asta până acum drept care nu am de ce mă rușina.
Cartea sfântă iudaică e cunoscut de români sub numele de Vechiul Testament. Numele ebraic e „Tanah” și el e o abreviație compusă din inițialele numelor celor trei părți componente: Învățătură, Profeți și Scripturi.
Voi începe Odiseea cu una dintre Scripturi pe care deja am tradus-o. Care va fi continuarea voi decide în funcție de împrejurări.
Fiecare text va avea pagina lui separată cuprinzînd o scurtă prefață și link la fila PDF care-l conține.Textele ebraice sunt copiate din http://www.mechon-mamre.org. Pozele care ilustrează textul sunt adunate din internet sau fotografiate din Biblia de Aur comentată după sistema lui Dr. Moshe David Cassuto, care mi-a folosit și pentru documentare. Cartea a fost scoasă la tipar de Ieoșua Orenștein la editura Iavne din Tel Aviv.
Sper să vă intereseze. De asemenea sper să se găsească cine să preia ștafeta.
Mai tîrziu adunate
„Mai tîrziu adunate” este ultima culegere de poezii a lui Rahel. Ele sunt poezii ce n-au fost adunate în culegerile precedente dar au apărut în publicaţiile vremii. Le-am găsit culese în http://benyehuda.org/rachel/ şi vi le-am adus aici.
Nevo
Din potrivă
A doua culegere de poezii a lui Rahel „Din potrivă„ a fost publicată de poetă în 1930.
Rod sălbatec
Prima culegere de poezii a lui Rahel “Rod sălbatec” a fost publicată de poetă în 1927.
A lui Rahel poezie
în traducerea lui Costin Ganea
Rahel Bluvştein
1890 – 1931
Î-mi permit să vă prezint, în spranţa că veţi fi interesaţi, traducerea mea în româneşte a poeziei lui Rahel. Sper să vă placă şi dacă nu voi cere scuză.
Poeta a publicat către sfîrşitul vieţii ei scurte doar două firave culegeri de poezii . Cartea ce mi-a stat în faţa ochilor în timpul traducerii este a şaptea ediţie din anul 2010 a culegerii (incompletă) a poeziilor ei. Un volum subţire de format mic care cuprinde primele două culegeri tipărite de Rahel la ele adăugându-se a treia, publicată de prietenii poetei după mortea ei. Mi-am permis să adaug şi a patra culegere. În ea sunt adunate poeziile ce nu au fost cuprinse în culegerile anterioare. Am găsit poeziile în http://benyehuda.org/rachel/ unde oameni buni şi harnici au publicat toate poeziile poetei. Binecuvântată fie munca lor.
Fiecare poezie e prezentată în ambele limbi (română şi ebraică). Textul ebraic este prezentat grafic aşa cum a a fost publicat. Punctuaţia ebraică este punctuaţia originală a lui Rahel.
Comentariile voastre vor fi binevenite şi la bine şi la rău. Puteţi comenta (anonim sau nu) în acest site sau î-mi puteţi trimite mail la adresa cganea@gmail.com